Volumul „Nicolae Kretzulescu – Amintiri istorice“, ediţie îngrijită de dr. Valeriu Mihăilă, adevărată bijuterie a speciei memorialistice, îi prilejuieşte dlui dr. Mihail Mihailide o incursiune în istoria Bucureştiului de la jumătatea secolului al XIX-lea, la rubrica Jurnal de jurnale. (...)

   Cu punctualitatea cu care şi-a obişnuit cititorii încă de la apariţie, BULETINUL ASOCIAŢIEI BALINT a apărut recent cu nr. 50 (iunie 2011). îinând seama că e vorba de o publicaţie trimestrială, numărul acesta „rotund“ marchează, de fapt, peste 12 ani de apariţie neîntreruptă. Fapt consemnat şi de redactorul şef, dr. Albert Veress, într-un scurt editorial în care, după ce aminteşte drumul parcurs de Buletin, arată că cele 50 de numere însumează cca 1.400 de pagini. (...)

   Sosit punctual ca întotdeauna, BULETINUL ASOCIAŢIEI BALINT propune cititorilor, în nr. 49/martie 2011, un sumar nu foarte bogat, dar variat şi – mai ales – interesant. Care se deschide cu articolul „Probleme etice dificile ale cercetării medicale contemporane“, semnat de dr. Almoş Bela Trif, plecat acum câţiva ani de pe meleagurile noastre pentru a se stabili în SUA, dar rămas membru activ în Comitetul de redacţie al acestei publicaţii, autor al multor articole competente. (...)

   Forumul Naţional al Asociaţiilor de Pacienţi, organizat de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC) în parteneriat cu Colegiul Medicilor din România şi desfăşurat sub sloganul „Să construim împreună un sistem pentru pacient“ s-a încheiat la sfârşitul săptămânii trecute prin marcarea Zilei Europene a Pacienţilor. (...)

Ministerul Sănătăţii organizează la data de 9 martie 2011 examen pentru obţinerea titlului de medic specialist, medic dentist specialist şi farmacist specialist.

  

   Doctorul Virgil Enătescu din Satu-Mare este înainte de toate un personaj carismatic: o frunte înaltă, luminoasă, ochi vii, o bărbuţă à la Kogălniceanu – cel de pe soclul din piaţa bucureşteană ce-i poartă numele – zâmbet permanent şi un discurs nuanţat şi convingător, propriu unui psihiatru. Dar nu al unuia oarecare, ci al unui specialist preocupat de comunicare, în general; de cea extraverbală – în special. O confirmă, de altfel, subiectele celor două teze de doctorat care îi onorează CV-ul: „Comunicarea extraverbală în Psihiatrie“ (conducător ştiinţific prof. dr. Eduard Pamfil, 1977) şi „Criterii antropologice ale comunicării extraverbale“ (conducător ştiinţific prof. dr. Victor Săhleanu, 1998). (...)

 

    În mod clar, încrederea pacientului în medicul său constituie primul şi cel mai important element al unei bune comunicări. În Carta Europeană a drepturilor pacienţilor se stipulează că pacientul are încredere în personalul medico-sanitar, prin urmare medicul şi personalul sanitar trebuie să fie atenţi la comportamentul

acestuia, ceea ce le permite să-şi adapteze discursul, tratamentul şi explicaţiile. „Comunicarea interactivă are loc simultan prin ascultare, schimb de cuvinte şi îngrijiri. (...)

   Şi medicii şi pacienţii sunt de acord că o bună relaţie medic–pacient trebuie întotdeauna să aibă la bază o bună comunicare. Comunicarea medic–pacient este esenţială pentru a obţine un beneficiu maxim din vizita la doctor şi o parte extrem de importantă pentru a obţine cel mai bun tratament. În ultimii ani, s-au produs mai multe schimbări, cum sunt limitarea timpului medicului pentru fiecare consultaţie, numărul mare de pacienţi sau posibilitatea pacienţilor de a găsi singuri informaţii pe care doresc să le discute cu medicul. Toate aceste aspecte fac comunicarea medic–pacient să fie mai importantă ca niciodată. (...)

  Actul terapeutic are două verigi la fel de importante: medicul şi pacientul. Neparticiparea sau neimplicarea oricăruia dintre ei are acelaşi rezultat: eşecul actului medical. Succesul unui act medical ţine într-o mare măsură şi de modul în care pacientul înţelege să se implice în procesul său de vindecare. Din această perspectivă,o bună comunicare medic–pacient este vitală. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.